Săptămâna Internațională a Filosofiei la Cluj-Napoca: 9-15 noiembrie 2020

Ne apropiem cu pași repezi de săptămâna Internațională a Filosofiei la Cluj-Napoca așa că am pregătit pentru voi ultimele ateliere pentru perioada 9-14 noiembrie 2020. Proiectul își propune să ancoreze mai bine filosofia practică în comunitatea clujeană prin investigarea nevoilor (adolescenților, studenților, părinților, profesorilor). Mulțumim pentru susținerea constantă și vă așteptăm, să redescoperim împreună ideea conform căreia, fără filosofie, viața nu poate fi decât o iluzie. Inițiativa înscrisă în competiția Com’On Cluj 2020 – aduce la suprafață o poveste despre oameni, explorează moduri de a trăi autentic, într-o lume din ce în ce mai plină de provocări. Este o poveste despre prietenie și frumusețea uitată a vieții, despre vise care prind aripi și, nu în ultimul rând, despre rostul pe care ni-l căutăm în lume. Așadar, iubitoarele și iubitorii de înțelepciune sunt chemați să pună bazele unei lumi mai bune, mai frumoase, în care să ne simțim cu toții acasă. Festinul filosofic se servește din confortul propriului birou, camere – sau, în fine, de oriunde doriți dumneavoastră!

Pentru a păstra entuziasmul copiilor faţă de învăţare, văzută ca descoperire, îi invităm pe cei mici să participe în data de 9 noiembrie – la atelierul “Lumi posibile” (lb. maghiară), susținut de Erzsébet Kerekes, începând cu ora 18.00, un loc aparte, în care de ce-urile micuților filosofi vor reprezenta cele mai simple instrumente de explorare a lumii. Marți, 10 noiembrie, Mihaela Frunză și Iulia Grad, propun un training pentru profesori. Prin urmare, de la ora 18.00, aceștia vor avea ocazia să se familiarizeze cu metode și sugestii de activități desprinse din textele mai multor autori consacrați din domeniul filosofiei pentru copii (Matthew Lipman, Thomas Wertenberg, Peter Worley). Filosofia pentru copii le permite micuților filosofi să exploreze fascinanta lume a ideilor filosofice. Dacă și copii dumneavoastră, au avut vreodată una dintre aceste curiozități: – (Ce este timpul? – Ești o persoană dreaptă și corectă? – Cum îți dai seama cine îți este prieten?) –  atunci, vă asigurăm că sunt pe drumul cel bun: vor deveni filosofi! Sandu Frunză, ne propune, în data de 11 noiembrie, de la ora 19.00, un workshop despre consilierea filosofică. Dezvoltarea consultanței filosofice este o consecință a complexității realității aduse de lumea construită pe comunicare. Consultanța filosofică câștigă popularitate pe zi ce trece, dovedindu-se utilă mai ales indivizilor care au o capacitate ridicată de a reflecta atât asupra propriului comportament, cât și asupra problemelor cotidiene, dar și celor care nu contenesc să-și pună întrebări cu privire la tot ce-i înconjoară. Consilierea filosofică trebuie înțelească ca o practică filosofică bazată pe dialog, care are drept scop examinarea și clarificarea dilemelor morale, crizelor existențiale, conflictelor etice la locul de muncă, precum și reconcilierea experienței prezente cu credințele anterioare. Participanții la atelier vor avea ocazia să se familiarizeze cu instrumente specifice de intervenție, disponibile în tradiția filosofică. Joi, 12 noiembrie, de la ora 18.00, Liana Precup va susține un atelier pentru părinți despre relația copiilor cu tehnologia. Când vine vorba de ecrane, de accesul copiilor la tehnologie, ne întrebăm adesea cum să îi oferim copilului suficientă tehnologie ca să se poata adapta contextului actual, dar, în același timp, ca aceasta să nu ii facă rău. Rolul adulților este acela de a ajuta copiii să aibă un consum echilibrat de conectare umană și conectare digitală. Avem nevoie de social media si aceasta are multe beneficii, dar avem nevoie și de relații umane în care să fim vulnerabili, să împărtășim emotii. Vineri, 13 noiembrie, ora 18.00, Iulia Grad și Persida Bec, ne propun un atelier demonstrativ de filosofie cu copiii. În cadrul acestei întâlniri, întrebările vor fi gata să-și ia zborul, gândurile vor face înconjurul lumii, iar copii vor învăța unii de la alții, vorbind unii cu alții. Aventura gândirii se încheie cu atelierul susținut de Ariana Guga. Sâmbătă, 14 noiembrie, începând cu ora 18.00, aceasta se va axa asupra ipotezei formulate de filosoful Alain de Botton, conform căreia, filosofia ar putea, chiar și astăzi, să ne aducă o serie de consolări pentru dilemele existențiale și emoționale pe care fiecare individ le experimentează inevitabil, la un moment dat. Cu o multitudine de exemple practice, cu o blândețe explicativă și cu multe detalii inedite, autorul reușește să își pună indivizii în contact cu mari repere ale filosofiei europene și îi mobilizează înspre atingerea unor standarde și exigențe de reușită care implică popularitatea, succesul financiar, profesional, relațional.

Iulia MEDVESCHI

Curs: Practician în leadership etic și etică managerială – Sandu Frunză

Filosoful Sandu Frunză, aduce un curs nou pe Udemy: „Practician în leadership etic și etică managerială. Leadershipul etic și etica managerială din perspectiva unei filosofii practice a autenticității”.

Dacă doriți să vă înscrieți, vă rugăm să accesați următorul link: https://www.udemy.com/course/practician-in-leadership-etic-si-etica-manageriala/?referralCode=2A7937D54612FC7F5862

Descriere

Programul Practician în leadership etic și etică managerială își propune să te familiarizeze cu aspectele privind intersecția dintre etică, leadership și management la nivelul practic al vieții personale și organizaționale. Această întîlnire se realizează într-un cîmp al autenticității resimțită pe plan personal și profesional, dar și în relația cu celelalte persoane, în modurile manifestării noastre ca prezențe publice sau la nivelul construcției instituționale în care sîntem implicați.

O dimensiune importantă în acest demers este cea a relevării importanței eticii în dezvoltarea leadershipului informal. Asumarea unui comportament etic duce la o reconstrucție a vieții personale sub semnul autenticității, a unei vieți bune și a prosperității adusă în viața celorlalți. Sîntem aici adepți ai perspectivei potrivit căreia cea mai bună confirmare a acțiunii liderului informal este dată de cantitatea de bine, de armonie și de bunăstare pe care o aduce în viața celorlalți. Recunoașterea ca lider informal se bazează pe o asemenea filosofie a alterității.

Operăm în cadrul acestui training filosofic cu distincția între lider, manager și managerul care are calități de lider. Această nuanțare în descrierea funcției manageriale apare prin faptul că numai managerul care își dezvoltă în mod intenționat calitățile etice și asumă conștient responsabilitatea socială și profesională ca un mod de viață poate fi considerat un manager și un lider în același timp.

O parte importantă a demersului nostru este cea legată de leadershipul etic, fie el informal sau instituțional. Ne interesează modalitățile în care acesta este asumat și dezvoltat în diverse sectoare ale acțiunii umane, printre care cele ale spiritualității, ale administrației publice, ale diferitelor tipuri de organizații, dintre care cele economice ocupă un loc central.

O ideea esențială a demersului nostru este importanța care trebuie acordată construcției leadershipului pe valori. Pornind de la conceptul filosofic al reconstrucției tuturor valorilor, am militat în spiritul unei etici minimale, specifică omului postmodern, pentru asumarea valorilor ca un mod de viață și pentru o continuă fructificare a valorilor etice ca forță modelatoare a aspirațiilor către atingerea autenticității.

Am invitat și cîțiva experți care să se exprime cu privire la leadershipul etic și etica managerială, din perpectiva expertizei lor, la interferența cu pledoaria pentru etică, valori și autenticitate pe care o desfășurăm în cadrul trainingului nostru filosofic.

Insistăm pe toate palierele desfășurării trainingului nostru filosofic asupra rolului fundamental și transformațional pe care îl joacă filosofia, reflecția filosofică și practicile filosofice în înțelegerea și implementarea eticii, în acțiunea etică și în căutarea atingerii autenticității pe toate dimensiunile acțiunii liderilor și managerilor. Ca o linie roșie, ce străbate toate materialele aici expuse, se regăsește ideea necesității asumării unei filosofii de viață care să dea sens, coerență și eficiență întregii vieți personale, profesionale, organizaționale și spirituale a liderilor etici și a managerilor etici și eficienți.

Acest programs se dorește unul interactiv. În acest sens, vor fi folosite atît facilitățile oferite de platforma Udemy, cît și Grupul de practici filosofice, consultanță filosofică și consiliere, din care pot să facă parte toți cei care parcurg împreună cu mine acest training filosofic.

Totodată, este important de precizat că, pe lîngă certificatul oferit de Udemy la finalizarea programului, cei care finalizează acest training filosofic pot beneficia și de certificare din partea Centrului de Practici Filosofice, Consultanță Filosofică și Consiliere.

Cui se adresează acest curs:

  • Persoanele care ocupă poziții de consilieri de etică
  • Manageri care doresc să își nuanțeze calitățile de leadership
  • Lideri care vor să-și dezvolte dimensiunea etică a prezenței lor publice
  • Toți cei care își doresc, în plan personal și profesional, o dezvoltare bazată pe valori
  • Orice persoană interesată de leadership etic și etica managerială
  • Persoane cu sensibilitate filosofică aflate în căutarea autenticității

Mult succes în activitatea dumneavoastră!

Curs de Consultanță și Consiliere Filosofică – Sandu Frunză

disponibil pe platforma Udemy

Prin cursul de Consultanță și Consiliere Filosofică oferit prin intermediul platformei Udemy, Sandu Frunză își propune să evidențieze trăsăturile consilierii filosofice, necesare înțelegerii acestei noi practici a filosofiei. Acesta propune o scurtă descriere istoriografică a conceptului contemporan de consiliere filosofică, începând din 1981, anul deschiderii primului cabinet de consiliere filosofică din lume. Reintegrarea filosofiei în dezbaterile publice nu poate fi interpretată ca o denunțare a peisajului tehnologic – unde co-există diverse modele digitale. Consultantul filosofic îmbrățișează o viziune conciliantă, lăudând „importanța reflecției filosofice, care necesită reintroducerea problemelor individuale în sfera filosofiei, în același timp, provocându-ne să adoptăm o atitudine reflexivă și activă în asumarea propriei vieți” (Frunză 2019, 8).

Sandu Frunză se arată fidel unei abordări dialogice, centrată pe persoană, reușind să dezvăluie implicațiile dezvoltării sinelui într-un context de consiliere. Incontestabil, cele 14 secţiuni ale training-ului își propun să scoată în relief atât obiectivele specifice ale consilierii filosofice, cât și configurațiile dialogice care stau în centrul proceselor interpersonale. Ambiția explicită a lui Sandu Frunză este aceea de a restabili corect și cu acuratețe – natura metodologică complexă și multidimensională a consilierii filosofice. Atunci când este tratat într-o manieră mai largă, conceptul sus-menționat ar trebui perceput aici ca o rețea filosofică atotcuprinzătoare, acoperind cu generozitate o varietate de ramuri, reamintind aici: reflecția filozofică în educație, consilierea cognitiv-comportamentală, precum și consilierea centrată pe client, consiliere existențială și fenomenologică  etc. De exemplu, din dorința de a clarifica faptul că filosofia nu este o teorie abstractă, ci înțelepciune pură, training-ul lui Sandu Frunză este foarte util datorită capacității sale de a dezvălui relevanța practică a filosofiei. Ca atare, practicile filosofice părăsesc „turnul de fildeș” (Frunză 2019, 25) și se reîntorc în Agora. Așadar, reprezentanți de marcă de la nivel national și international: Ciomoș Virgil, Staicu Laurențiu, Sandu Antonio, Iftode Cristian, Codoban Aurel, Hațegan Vasile, Lobonț Florin, Mesaroș Claudiu, Frunză Mihaela, Grad Iulia, Bălan Marin, Lou Marinoff și Emmy van Deurzen reasamblează activitățile filosofice sub forma unor servicii/activități – în concordanță cu nevoile oamenilor postmoderni. Aceste activități se traduc prin: cluburi și grupuri de filosofie, cafenele filosofice, ateliere de filosofie pentru copii etc.

Consultanța filosofică ar trebui aplicată atât în ​​sfera publică, cât și în cea privată. Schema înaintată de Sandu Frunză se bazează pe o interogare constantă a sinelui, nutrind, în același timp –  „relații armonioase construite pe respect și responsabilitate în raport cu dimesiunea fizică, dimensiunea socială, dimensiunea spirituală, dimensiunea religioasă, dimesniunea personală și dimensiunea virtuală dezvoltată de noile tehnologii” (Frunză 2019, 21). La nivel personal, abordările filosofice vizează diferite aspecte, cum ar fi: „modalități de înțelegere și practicare a iubirii, o înțelegere adecvată a resurselor interioare pentru a pregăti drumul spre autenticitatea relațională – plasată în registrul sensibilității umane; clarificarea dilemelor morale personale” (Frunză 2019, 20). Într-adevăr, în funcție de nevoile existente în comunitățile profesionale (organizaționale), practicienii filosofici pot anticipa universul interpersonal și social al clientului, ajutându-i să-și armonizeze sinele în raport „cu misiunea și obiectivele pe care organizația lor profesională trebuie să le îndeplinească sub imperativul codurilor deontologice” (Frunză 2019, 20-21).

Consilierea filosofică poate fi înțeleasă „ca formă de auto-reconstrucție în comunicare, ca instrument privilegiat de dezvoltare personală, ca mod filosofic de recuperare a autenticității ”(Frunză 2019, 56). Consilierul Sandu Frunză – conectează relația client-consilier de abordările dialogice întâlnite în lucrările lui Martin Buber și Aurel Codoban. În acest sens, nu este surprinzător faptul că Frunză se concentrează asupra următoarelor afirmații: „nu există nici un Eu în sine, ci numai Eu din cuvântul fundamental Eu-Tu și Eu din cuvântul fundamental Eu-Acela ” (Buber 1958, 11) și „comunicarea construiește realitatea” (Codoban 2009, 79). Acest demers ne permite să recunoaștem apariția unui sens socio-constructivist și, ulterior, să interiorizăm noțiunea de întâlnire ca un proces interactiv care are loc atunci când două ființe se întâlnesc în dialog. Analiza lui Buber poate fi în cele din urmă considerată mult mai utilă în potențialul său, întrucât în ​​relația dialogică nu putem distinge o mutualitate deplină, ci mai degrabă un act de incluziune (mergând dincolo de empatie). Această perspectivă, extinde, în esență dialogul autentic (constând din elemente axiologice și noetice) – ca modalitate de a explora natura intrinsecă a ființelor umane, de a modera angoasele și de a dobândi sens.

În a doua parte a cursului, Sandu Frunză a revizuit și a examinat minuțios practicile de consiliere filosofică din spațiul american. Urmărindu-l îndeaproape pe Lou Marinoff, Sandu Frunză constată că – în activitățile sale de consiliere, filosoful se declară tributar unei scheme – SCOPE (problemă, emoție, analiză, contemplare și echilibru), necesară pentru a proiecta o hartă a soluțiilor utilă pentru a diminua dilemele existențiale. Pentru a înceta disputa nesfârșită din cadrul triadei filozofie-psihologie-psihiatrie, Marinoff aplică o distincție clară între discipline. Prin urmare, psihiatria este însărcinată să exploreze „problemele care decurg din chimia cerebrală, în timp ce psihologia își propune să decodeze „lumea emoțională ” (Frunză 2019, 60).

Întorcându-se spre continentul european, Sandu Frunză se concentrează asupra lucrărilor lui Emmy van Deurzen, un terapeut existențial din Olanda, o reprezentantă care a încercat să dezvolte o teorie filosofică cu rădăcini în fenomenologia existențială. Crezul filosofic și activitatea profesională propuse de Van Deurzen se concentrează în jurul eticii grijii. În zilele noastre, asistăm la schimbări tehnologice majore. În consecință, un risc crescut pentru înstrăinare, izolare și retragere din societate strălucește la orizont. Dorind să înlăture treptat conotațiile negative care înconjoară disciplina – van Duerzen avansează necesitatea de a aborda problemele vieții actuale pe o bază etică. van Deurzen – susține că divorțul dintre filosofie și psihologie nu poate fi invocat, disciplinele fiind legate de un cordon ombilical. În acest sens, ea îndeamnă la cooperarea dintre forțele cognitive și factorii psihologici (concentrare, percepție, atenție), Viața este un proces care solicită să fie contemplat pentru a da sens sintagmei „dezvăluirii Ființei-în-lume” (Heidegger 1958, 14).

Iulia MEDVESCHI

Bibilografie:

Frunză, Sandu (2019) Communication and Philosophical Counseling, Bucharest: Eikon.

Heidegger, Martin (1958) The Question of Being. William Klubach, Jean Wilde (trans). New York: Twayne Publishers Inc.

Buber, Martin (1958)  I and Thou.  2nd rev. ed. Trans. Ronald Gregor Smith.  New York: Charles Scribner’s Sons.

Codoban, Aurel (2009) “Comunicarea construiește realitatea”. Interviu realizat de Timotei Nădășan, în Timotei Nădășan (coord.), Comunicarea construiește realitatea. Aurel Codoban la 60 de ani. Cluj: Ideea Design & Print.

Link curs:

https://www.udemy.com/course/practician-in-consultanta-si-consiliere-filosofica/?referralCode=946A0FAC33DA4E2C1059

Sandu Frunză – Practician în consultanță și consiliere filosofică

 

Fără titlu

Dragi prieteni,

Dacă doriți să intrați în programul online PRACTICIAN ÎN CONSULTANȚĂ ȘI CONSILIERE FILOSOFICĂ, puteți beneficia în următoarele 5 zile (începînd cu 5 august) de o reducere de 90% cu ocazia lansării online. Astfel, puteți accesa programul cu numai 49 de lei sau 9,99 Euro. Programul cuprinde 5,5 ore de conținut video; 8 articole; 15 resurse descărcabile; Acces nelimitat pe viață; Acces de pe mobil și TV; Certificat de finalizare a programului. Suplimentar, dacă doriți, puteți obține certificare din partea CPFCFC. Pentru a beneficia de avantajul reducerii, ar trebui să intrați pe platformă utilizînd linkul de mai jos. Aceasta e metoda cea mai simplă. Sau direct pe platformă puteți introduce cuponul START-PRELUNGIRE Numai așa beneficiați de această reducere.

https://www.udemy.com/course/practician-in-consultanta-si-consiliere-filosofica/?couponCode=START-PRELUNGIRE

Zile senine!

AUTO-COMPASIUNEA – ÎNTOARCEREA SPRE NOI ÎNȘINE

kindness-self-compassion-practice-1

Într-o lume care tinde să glorifice forța, puterea, confruntarea ca regulă a relațiilor – pare anacronic să vorbim despre compasiune și, în special, despre compasiunea de sine. Dintr-o perspectivă filosofică, compasiunea este recunoscută ca o caracteristică esențială a umanității noastre (Emmanuel Lévinas).[1]

Ce este compasiunea de sine?

Potrivit Dr. Kristin Neff, acest lucru implică a fi înțelegător în fața eșecurilor, greșelilor și dificultăților personale, din perspectiva în care imperfecțiunea și suferința fac parte experiență umană. [2] De asemenea, presupune să-ți oferi dreptul de a greși și a învăța să cultivi compasiune în situații dificile. Compasiunea de sine nu înseamnă să te privești, în termenii unei simple „imagini”, ci mobilizează binevoința față de sine, o conștientizare reală a situațiilor problematice pe care le traversăm. Judecata negativă paralizează adesea orice posibilitate de interogare reală și profundă.

Compasiunea de sine: de ce este utilă?

Grija pentru sine presupune ascultarea vocii interioare și a emoțiilor (pozitive și negative). Practicarea atenției față de emoțiile noastre negative este, prin urmare, una dintre cheile auto-compasiunii, deoarece nu putem simți compasiune pentru suferința noastră dacă o negăm. Emoțiile sunt rezultatul procesării informațiilor, un proces care implică filtrele și părtinirile noastre cognitive, care sunt legate de convingerile noastre.[3] Noțiunile de bunăvoință de sine, chiar și iubirea de sine sunt considerate ca baze necesare supraviețuirii, pentru viața însăși și acceptarea celuilalt.

A învăța să fii corect și bun cu tine însuți este una dintre căile înțelepciunii și ale inteligenței emoționale. Există putere doar pentru că există fragilitate, există succes doar pentru că am cunoscut și eșecul … dualitățile ne fac să creștem prin dinamica lor subtilă.

Exercițiu: Cum poți să ajuți un prieten?

Imaginați-vă că aveți un prieten care trece printr-o situație dificilă.

Cum l-ați ajuta pe prietenul respectiv? Ce-ați spune?

Ați putea spune:

„Îmi pare atât de rău, sună oribil. ”

” Sunt aici pentru tine.”

„Cu ce te pot ajuta?”

Exercițiu: Imaginați-vă într-o situație dificilă. Ce cuvinte ar fi potrivite în acest context?

 

Iulia MEDVESCHI

Resurse:

[1] Lévinas, Emmanuel, Între noi. Încercarea de a-l gândi pe celălalt, Editura All, Bucureşti, 2000, p. 21.

[2] Neff, Kristin, Stop beating yourself up and leave insecurity behind: Self-Compassion, New York, HarperCollins, 2011, p. 15.

[3] Ibidem, p. 17.